O inimă pentru vârstnici

Cine nu are bătrâni să-i cumpere, iar cine îi are să-i îngrijească. Ce se întâmplă însă atunci când, din diferite motive, persoanele în vârstă rămân singure şi nu pot să se îngrijească singure? Soluţia vine din partea centrelor pentru bătrâni care oferă condiţii optime pentru ca cei ajunşi la vârsta a treia şă-şi ducă zilele rămase în linişte. Latura economică trece pe planul doi când e vorba de ajutorarea bătrânilor.

Un astfel de centru particular funcţionează la Marpod de mai bine de cinci ani în administrarea Fundaţiei B&B Adept, iar cele 52 de persoane asistate în prezent sunt foarte fericite. Unii dintre ei au reuşit chiar să depăşească momente critice.
Totul a început în anul 2000, când Iancu Ursu, preşedintele Fundaţiei B&B Adept a cumpărat în Marpod un bloc dezafectat pe care l-a reabilitat cu scopul de a înfiinţa un cămin pentru bătrâni. În 2004 a fost inaugurat aici Centrul rezidenţial de zi pentru persoane vârstnice care colaborează cu diferite organizaţii şi asistenţi sociali din cadrul spitalelor. „Motivul pentru care am decis să înfiinţăm acest centru a fost ajutorul pentru persoanele vârstice cu probleme. Aceste persoane efectiv au nevoie de ajutor şi ne-am gândit că putem să îl oferim”, a declarat pentru Ziarul meu Iancu Ursu. Vestea existenţei centrului a fost răspândită în toată ţara, astfel că, pe lângă persoanele asistate din judeţul Sibiu, la Marpod au ajuns şi persoane din Constanţa, Iaşi, Piteşti şi chiar Bucureşti.

Al doilea centru, după cinci ani

Principala grijă a preşedintelul Fundaţiei B&B Adept este legată de imposibilitatea de a rezolva toate cererile depuse. Potrivit acestuia numărul celora care doresc să fie asistaţi este foarte mare şi în continuă creştere. În acest sens a fost inaugurat în luna februarie un al doilea centru, la Ighişu Vechi, comuna Bîrghiş, în clădirea fostei şcoli. Astfel, locurile disponibile au fost suplimentate cu încă 48. „Aş vrea să rezolv pe toată lumea, dar niciodată nu o să pot chestia asta. A fost foarte bine până când am avut locuri. Acum sunt pentru că am deschis şi la Ighiş, dar telefonul sună non-stop şi se vor ocupa repede şi acestea. Sunt cereri multe, se face o listă de aşteptare şi în funcţie de gravitatea situaţiei persoanele sunt cazate”, spune Ursu.
Deşi are acelaşi caracter şi sunt implicate aceleaşi persoane, acest al doilea centru funcţionează în cadrul unei asociaţii, „Cornelia şi Bobu”, condusă de fica lui Ursu. Fosta şcoală din Ighişu Vechi a reprezentat spaţiul ideal, cu potenţial extraordinar pentru extinderea centrului. Condiţia pusă de Primăria Bîrghiş pentru ca această clădire să poată fi folosită a fost asigurarea a cinci locuri pentru persoanele din comună care au nevoie. După această nouă investiţie sunt disponiblile peste 120 de locuri, dintre care 52 sunt ocupate. În camere sunt cazaţi unul, maxim doi asistaţi, în conformitate cu normele europene care spun că spaţiul necesar fiecărei persoane este de 7 metri pătraţi.

Investiţii morale

Preşedintele fundaţiei spune că nu poate fi vorba de o afacere în sine, deoarece aceste centre se autofinanţează, iar fondurile suunt folosite pentru asigurarea condiţiilor şi serviciilor pentru persoanele vârstice. Pe lângă sponsorizări, o parte din bani provin chiar de la cei asistaţi, 60 de procente din pensiile celor cazaţi revin centrului pentru asigurarea celor necesare. La Marpod, datorită faptului că centrul are o oarecare vechime, se primesc în fiecare lună, din partea statului, 250 de lei pentru fiecare persoană.
Şi când vine vorba de investiţii, Iancu Ursu nu pune foarte mare accent pe partea financiară. „Nu pot spune o cifră exctă investită în decursul anilor, pot să spun însă că s-a investit multă preocupare pentru ajutorarea persoanelor vârstice”, mărturiseşte Iancu Ursu.

Locuri de muncă

Aceeaşi preocupare pentru ajutorarea persoanelor vârstice este şi condiţia principală pe care trebuie să o îndeplinească cei care au ocupat locurile de muncă puse la dispoziţie de fundaţie. „E greu să lucrezi cu oamenii, dar mie imi place ceea ce fac, aşa încât sunt foarte mulţumită de locul de muncă”, a declarat una dintre infirmiere. Pe lângă aceştia, asistaţii beneficiază de serviciile personalului calificat, asistenţi sociali, infirmiere, asistenţi medicali. Cu toate acestea, centrele nu sunt cămine-spital unde asistenţa medicală este prioritară, caracteristica principală este asigurarea unei bătrâneţi liniştite. Astfel, pe lângă cazare, petru mese pe zi şi igienă personală pentru persoanele care nu se pot întreţine singure se oferă acces la televizor, telefon şi vizite la aparţinători cu mijloacele de transport ale fundaţiei. Totodată, săptămânal se organizează excursii pentru delectarea asistaţilor.

Fiecare persoană, un caz special

În ceea ce priveşte cazurile speciale, Ursu spune că fiecare persoană poate fi tratată ca un caz special. Cu toate acestea, preşedintele fundaţiei spune că unul dintre cazuri este într-adevăr deosebit. Deşi centrul este dedicat persoanelor în vârstă, s-a acceptat cazarea unei femei de 36 de ani care este nevăzătoare complet şi are nevoie de dializă de trei ori pe săptămână. Singura rudă a femeii, fica sa, este plecată în străinătate, iar cei care au adus-o la Marpod, după ce a fost refuzată de alte centre din ţară, sunt foştii colegi. „A fost chiar o dramă pentru ea şi nu credea că cineva poate să îi deschidă o uşă. Ea a fost cântăreaţă la viaţa ei. Colegii au intervenit pentru a o ajuta, i-au fost foarte aproape. S-a integrat în colectivul centrului, nu mai plânge şi se simte foarte bine”, spune Ursu.
Buna dispoziţie şi amabilitatea domneşte în acest centru. Cu aceeaşi amabilitate am fost întâmpinaţi şi de domnul Vaicăr Ion, care a ajuns la Marpod în 25 februarie 2008. Ne-a primit cu bucurie când am vrut să îi punem câteva întrebări, însă zâmbetul s-a şters când şi-a amintit de familie. I s-au umezit ochii de lacrimi şi i-a tremurat vocea când ne-a spus că are o fică pe care nu a mai văzut-o de cinci ani. „Mai am un singur copil, o fată care e asistentă medicală. S-a căsătorit cu un ofiţer SRI şi a plecat din ţară, nu ştiu unde e. Nu m-a mai căutat din 2004”, a spus nea Ion, fost cadru militar. Aceelaşi dor pentru cei dragi i s-a citit în glas şi atunci când ne-a vorbit despre soţia sa. Aceasta a decedat din cauza unui cancer după ce a urmat diverse tratamente în toată ţara, de la cele medicale la terapii prin bioenergie. Nea Ion spune că acum se simte foarte bine în cadrul centrului şi se înţelege foarte bine cu toată lumea. Cu toate că se află într-un scaun cu rotile, când la plecare a schiţat un gest ca şi cum ar fi vrut să ne salute din picioare.

NOROI SAU ZĂPADĂ, DISTRACŢIE MAXIMĂ

Ultima cursă de Slalom Paralel pentru anul 2008 a reprezentat pentru piloţi şi pentru toţi cei prezenţi pe macadamul din spatele bazei de antrenament a pompierilor un prilej excelent de a se distra. Pentru că timpii înregistraţi nu au contat în clasament, piloţii şi-au propus în primul rând să petreacă un timp plăcut alături de sponsorii prezenţi. Unii dintre aceştia din urmă au avut privilegiul de a parcurge traseul pe scaunul din dreapta al bolizilor.
Una dintre nemulţumirile participanţilor la cursa de sâmbătă, 29 noiembrie, s-a referit la condiţiile meteo. „Speram să fie zăpadă. De aceea am ales sloganul «Noroi sau zăpadă, distracţie maximă». Dacă ar fi nins ar fi fost şi mai spectaculos”, a declarat pentru Sibiu 100%, Horaţiu Baghiu (foto), actualul vicecampion la Slalom Paralel.
Distracţia este de fapt şi una dintre principalele caracteristici ale acestei competiţii, chiar şi atunci când timpii înregistraţi contează în lupta pentru titlu. Acesta este unul dintre motivele pentru care la „cursa de casă” de sâmbătă au fost prezenţi piloţi consacraţi din Campionatul Naţional de Raliu, RallyCross şi Slalom Paralel. Printre aceştia s-au numărat Rareş Tomiţa, Vali Porcişteanu, Alina Bunica şi Horaţiu Baghiu.Traseul de Slalom Paralel de la Sibiu, singurul de acest gen din România, a fost lăudat pentru calitatea şi spectaculozitatea sa de către piloţii din campionatele europene. Aceştia au fost prezenţi la Sibiu cu ocazia Rally Show-ului din noiembrie.

Crăciun în Piaţa Mare

S-au aprins luminile de sărbătoare pe acorduri de colind. Târgul de Crăciun, ajuns la cea de-a doua ediţie, a fost deschis sâmbătă, 29 decembrie, cu un concert de colinde susţinut de Ştefan Hruşcă. În acelaşi timp, iluminatul festiv din zona centrală a fost aprins oficial în prezenţa primarului Klaus Iohannis, care a ţinut să transmită un mesaj de „Bun venit” sibienilor şi turiştilor din Piaţa Mare. Al doilea concert al Târgului a fost susţinut de Fanfara Militară, pe 1 Decembrie, cu ocazia Zilei Naţionale a României.
Dacă la prima ediţie, în 2007, Târgul de Crăciun s-a desfăşurat în Piaţa Mică, anul acesta administraţia locală a hotărât ca evenimentul să aibă loc în Piaţa Mare. Principalul motiv invocat de Iohannis a fost accesul sibienilor la locurile de parcare de pe spaţiul din Piaţa Mică. De asemenea, pentru a suplimenta locurile de parcare din zona centrală, municipalitatea a decis mutarea Pavilionului 2007 de la Cazarma ’90. Acest lucru a reprezentat un avantaj pentru sibieni, pentru că patinoarul, amenajat anul trecut în cort, a fost amplasat anul acesta în Piaţa Mare şi este una dintre cele mai mari atracţii ale Târgului de Crăciun. Pe lângă acesta, spiritul Crăciunului poate fi simţit de cei prezenţi în Piaţa Mare lângă bradul de aproape 20 de metri, amplasat în faţa Bisericii Evanghelice, ori la standurile cu dulciuri, vin fiert sau alte produse specifice sărbătorilor de iarnă. Sibienii şi turiştii pot asista, de asemenea, la concertele susţinute de nume mari ale scenei, printre care actorul şi profesorul Marian Râlea, Paula Seling, Ducu Bertzi sau Cristian Pomohaci.
Sâmbătă, de Moş Nicolae, pe patinoarul din Piaţa Mare se va desfăşura un spectacol de patinaj artistic susţinut de opt artişti cu renume internaţional. Roxana Luca din România, Iulia Sebestyen şi Tigran Vardanjan din Ungaria, polonezul Bartosz Domanski, slovenul Damian Ostojik, italianca Alice Velati, Christiane Berger din Germania şi Iuraj Sviastko din Slovacia vor patina în centrul oraşului de la ora 19.30, în faţa spectatorilor, care au intrarea liberă.Ediţia de anul acesta a Târgului de Crăciun se va încheia pe data de 26 decembrie, iar intrarea la toate concertele este gratuită.

1 Decembrie, o zi liberă

Sărbătorirea celor 90 de ani de când România a devenit stat naţional, unitar şi suveran a reprezentat pentru mulţi doar un prilej de destindere, o zi liberă. Însemnătatea istorică a Zilei Naţionale a României şi-a făcut simţită prezenţa doar în discursurile oficialităţilor prezente la ceremoniile de depuneri de coroane la monumentele eroilor din oraş. Primarul Klaus Iohannis a anunţat înainte de eveniment că sărbătoarea de 1 Decembrie va fi o zi dedicată sibienilor. Astfel că, pe lângă depunerile de coroane, au fost organizate şi două spectacole, un concert de fanfară în Piaţa Mare, şi spectacolul de la Casa de Cultură a Sindicatelor, în care a evoluat ansamblul Junii Sibiului.Aproximativ o mie de persoane au asistat luni la concertul Fanfarei Militare din Piaţa Mare. Evenimentul, deşi a făcut parte din cadrul Zilei Naţionale a României, a fost inclus în programul Târgului de Crăciun. Astfel că cei prezenţi s-au delectat cu un pahar de vin fiert şi alte produse specifice sezonului rece. „Sărbătorim 1 Decembrie cu un vin fiert. Dacă nu erau atâtea steaguri tricolore pe stâlpi aveam impresia că e doar o zi de week-end. E bine că avem zi liberă”, a declarat pentru Sibiu 100% unul dintre spectatorii din Piaţa Mare.

Iohannis premier, da şi nu

Printre numele vehiculate de televiziunile naţionale pentru viitorul prim-ministru al României se află şi cel al edilului-şef sibian, Klaus Iohannis. Primarul Sibiului spune însă că acestea sunt doar presupuneri dar nu se declară sută la sută împotriva funcţiei de şef al Executivului. „Nu am fost contactat de nici unul dintre cei care hotărăsc cine va fi prim-ministru. Dacă o să fiu invitat la discuţii o să merg, dar nu pot să spun finalul unei discuţii până ce aceasta nu are loc”, spune Klaus Iohannis.Şeful administraţiei locale s-a ferit să caracterizeze presupunerile din ultimele zile drept zvon, însă a folosit un alt termen: „sunt doar talk-show-uri”. „Dacă ar fi fost un zvon apărea pe mai puţine canale de televiziune. Totuşi, cei care fac talk-show-uri nu ştiu mai multe decât mine. În acest moment nu am mai mult ce să vă spun”, a declarat Iohannis, care consideră totuşi că numele său ar putea fi o soluţie pentru Executiv.

Au avut cu cine: nişte ţărani

Galeria de Artă Românească de la Casa Albastră a fost inaugurată marţi seara de „nişte ţărani”. Expresia aparţine primarului Klaus Iohannis care a semnalat faptul că oficialităţile prezente la eveniment au fost oprite în faţa tabloului „Car cu boi” a lui Nicolae Grigorescu pentru a ţine discursuri. Prezent şi el la inaugurare, ministrul Culturii şi Cultelor, Adrian Iorgulescu s-a simţit puţin deranjat că tratează tablourile cu spatele, dar a găsit explicaţia perfectă. „Pentru că stăm cu spatele la un Grigorescu nu e nici o profanare, aici am fost puşi să ţinem discursurile”, a spus Iorgulescu. Ministrul Culturii a amânat cu aproape 20 de minute deschiderea Galeriei de Artă Românească pentru că a întârziat la vernisaj din cauza unei conferinţe de presă care s-a prelungit.
Cel care a ieşit imediat în evidenţă, dintre oficialităţi, a fost prefectul Ilie Mitea. Pe lângă vestimentaţia deschisă la culoare, care a atras atenţia fotoreporterilor, prefectul i-a făcut atenţi şi pe reporteri. Vizibil deranjat de mirosul de lac de pe parchet Ilie Mitea a declarat: „mă simt ca un aurolac”. Prefectul a avut probleme încă de la început, când a reuşit cu greu să taie panglica.Una peste alta, Galeria de Artă Românească reprezintă un real succes pentru Muzeul Naţional Brukenthal. Lucrările celor mai importanţi pictori români au atras atenţia publicului prezent la vernisaj. Tablourile semnate de Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Theodor Aman, Nicolae Tonitza, Ion Andreescu, Hans Mattis-Teutsch, Corneliu Mihăilescu, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba sau Ion Ţuculescu pot fi admirate începând de miercuri, 26 noiembrie, la etajul doi al Casei Albastre.

Drumul oaselor

Încă un pas spre adăpostul câinilor comunitari. La jumătatea acestei luni au început lucrările de amenajare a drumului care va face legătura între strada Ceaikovski şi noul adăpost pentru câinii vagabonzi, care va fi construit la primăvară. Este vorba despre un fost drum de ţară cu o lungime de 750 de metri peste care se va asterne un strat de balast până la sfârşitul lunii, urmând ca după finalizarea lucrărilor de construcţie a adăpostului să fie turnat şi asfaltul. Lăţimea de şapte metri a drumului permite circulaţia pe două sensuri, iar unul dintre elementele importante luate în calcul de către constructori este crearea de ziduri de sprijin şi taluzuri pentru întărirea structurii. „Am hotărât ca acum să facem drumul. În şedinţa de consiliu local vom supune spre aprobare PUZ-ul pentru acest amplasament după care se poate trece la etapa următoare”, a declarat primarul Klaus Iohannis.
Suma totală necesară acestui drum, precum şi a amenajării sistemului de colectare şi evacuare a apelor pluviale, este de 300.000, investiţie care se va adăuga celei pentru construcţia adăpostului.Problema câinilor comunitari este una deseori semnalată de către sibieni. Aceştia se plâng că patrupedele se plimbă nestingherite pe toate străzile din Sibiu şi în orice moment există pericolul ca trecătorii să fie atacaţi. Zonele preferate de câinii vagabonzi sunt, după spusele celor deranjaţi, giratoriul de pe Mihai Viteazu şi strada Nicoale Bălcescu.